Citesc cu sufletul la gura ultimele voastre postari...si mi aduc aminte ce inseamna viata de buzesteanca-veritabila. Cat de mult ma plangeam ca e sunt stresata, ca e de invatat! Ce convinsa eram si ce minciuni mi se par acum...in comparatie cu ce am de "suportat" aici. Nu vreau sa ma plang, sa devin patetica, sa dau in tragism...dar chiar asta e purul adevar!
"Valorile" din Buzesti aici sunt altfel cotate...scad mult sub medie exagerat de mare pe care o aveau in Bastilia. Ah, ce viata mai duceam! Mi-e dor de orele de latinibus, de Ronny cum se dadea cu deodorant in ora de mate, de mana lu' Adana vanturandu-se la modu grav prin aer:)) de rasetele Zuzei...ca un mirific scartait de roti de masina derapanta, de perlele lu' Veve etc...+ de pseudoactivitatile intelectuale de acasa care imi ocupau tot timpuuuullll:(((Grav! Grea viata de buzesteanca mai duceam!
Vreau sa simt din nou ce inseamna sa nu ai teme mai deloc, sa primesc note lejer...doar pentru ca sunt "eleva buna" sau pentru un efort minimal...Vreau Craiova mea...cu centrul mirific, cu fantana arteziana...cu magazine:X cu parcuri...cu acelasi drum spre biblioteca, pe care l-am strabatut de atatea ori...
Mi-e dor de naivitatile noastre, de glumele, de baza pe care o faceam, mi-e dor de momentele in care radeam fara sa ne oprim si de multe ori pe motive neintemeiate, pur si simplu...nejustificat...ne apuca o criza de ras si incepea showu'! Dar cel mai dor imi e de...voi!De prezenta voastra...de triou' pe care l-am format timp de 2 ani...amintiri, filozofii, rasete, lacrimi, aceasi batista pentru 3, zambete tampe, iubiri trecatoare, carti nemuritoare, spirite tinere, copilarii, naivitati, prostioare, nebunii...si lista poate continua (astept contributia voastra la ea):D
By Coco The Perlutza from Zuzuland
sâmbătă, 31 octombrie 2009
miercuri, 28 octombrie 2009
balade ou parc and pepsi!
Exista momente cand nu ai chef.de ce? din diferite motive..de cine? de aproape oricine.11:26,probabil in magicul buzesti este pauza,una meritata de elevii plictisiti care incearca sa corecteze limbajul scris presarat la greu cu greseli al profesorilo.Spuma spumelor,varful varfurilor..buzestenii fac greseli.ete na! si? Aseara m`am gandit ca nu am mai facut demult un lucru care sa imi placa cu adevarat si ca m`am lasat influentata prea mult de rutina zilnica(foarte plictisitoare de altfel) si ca ar este cazul sa mai lenevesc putin in lumea mea roz(Camera roza,perne roz,inimioara mea perna roz,pilota roz,unghii roz----in fine,cine ma stie cunoaste aspectele vietii mele roz) Asa ca astazi nu am participat la orele (care apropo nu mai sunt obligatorii) ale magicei mele vietii de scolarita buzesteanca de elita lalalalalal.Mare pierdere nu e,sunt sigura.Doar 5-6 absente care o sa fie modificate pe seara de "tati" care o sa o sune pe diri sa ii zica :"A mancat stricat doamna!" de asta am lipsit azi..imi pare rau o sa recuperez,o sa imi copiez lectiile,o sa fiu constiincioasa si o sa invat.Nu zau?Depinde..de pofte,de chef,de activitatile alternative care mi se ofera..Ce bine e acasa!Leneveala,pepsi si balade ou parc(Vogue roz).
Am gasit in gestul asta ceva ce credeam ca pierdusem...credeam ca nu mai exista sansa sa fiu eu,ca m`am convertit intr`o constiincioasa care isi urmeaza drumul (ales de mine,desigur-pentru ca nu stiam ce ma asteapta ca buzesteanca) si ca nu voi mai putea niciodata sa mai fac ce am chef si cand am chef.In ultima perioada au fost mai multe momente in care am zis :"am pofta de..." si am si obtinut/mancat/baut/fumat ce imi poftea mintea.
Mi se pare normal...poate e prea mult?
Cat de mult din ce iti doresti faci?(foarte putine,inca invat la capitolul asta...vreau sa fiu foarte pregatita cand un extemporal o sa ma testeze pe neasteptate)
Cate le faci fara sa ti le doresti,doar pentru ca ti se impun?(cele mai multe)
imi place sa fiu nebuna si tampita..sa fiu asa cum vreau nu cum vor EI.
pitbull-i know you want me(baby I don't care I don't care what they say----aici vreau sa ajung,mai am mult ce e drept!)
Sa ne acceptam asa cum suntem si sa nu ne schimbam niciodata..si sa nu vrem sa-i schimbam nici pe ceilalti(in primul rand pentru ca nu vom reusi oricum si in al doilea rand rezultatul este foarte posibil sa fie plictisitor si deloc asemanator cu "originalul")
Uite..am simtit nevoia sa filozofez,nu am mai filozofat demult.Si nici nu o sa o mai fac din nou decat atunci cand o sa am eu starea de spirit necesara.
De asta am creat blogu..de fiecare data cand esti "filozoful lumii" sa ai unde sa te desfasori,nu? :)))
[ah,si inca o chestie pe care vreau sa o mai scriu in postarea asta:mi`am depasit recordul personal:am reusit sa fumez 6 tigari una dupa alta,se pune ca realizare pe ziua de azi?
poate ai sa razi,dar da! pentru mine se pune.dc?pentru ca e ceva mai mult decat sa ma trezesc de dimineata,sa imi pap cerealele cu lapte cald(pe care le ador) si sa plec la scoala unde sa ma plictisesc 6 ore pretioase din viata mea limitata si apoi sa vin acasa sa dorm rupta de somn..mai bine fac ceva rau decat ceva plictisitor! uite asa,din dorinta de diversitate.]
pupi :*
Am gasit in gestul asta ceva ce credeam ca pierdusem...credeam ca nu mai exista sansa sa fiu eu,ca m`am convertit intr`o constiincioasa care isi urmeaza drumul (ales de mine,desigur-pentru ca nu stiam ce ma asteapta ca buzesteanca) si ca nu voi mai putea niciodata sa mai fac ce am chef si cand am chef.In ultima perioada au fost mai multe momente in care am zis :"am pofta de..." si am si obtinut/mancat/baut/fumat ce imi poftea mintea.
Mi se pare normal...poate e prea mult?
Cat de mult din ce iti doresti faci?(foarte putine,inca invat la capitolul asta...vreau sa fiu foarte pregatita cand un extemporal o sa ma testeze pe neasteptate)
Cate le faci fara sa ti le doresti,doar pentru ca ti se impun?(cele mai multe)
imi place sa fiu nebuna si tampita..sa fiu asa cum vreau nu cum vor EI.
pitbull-i know you want me(baby I don't care I don't care what they say----aici vreau sa ajung,mai am mult ce e drept!)
Sa ne acceptam asa cum suntem si sa nu ne schimbam niciodata..si sa nu vrem sa-i schimbam nici pe ceilalti(in primul rand pentru ca nu vom reusi oricum si in al doilea rand rezultatul este foarte posibil sa fie plictisitor si deloc asemanator cu "originalul")
Uite..am simtit nevoia sa filozofez,nu am mai filozofat demult.Si nici nu o sa o mai fac din nou decat atunci cand o sa am eu starea de spirit necesara.
De asta am creat blogu..de fiecare data cand esti "filozoful lumii" sa ai unde sa te desfasori,nu? :)))
[ah,si inca o chestie pe care vreau sa o mai scriu in postarea asta:mi`am depasit recordul personal:am reusit sa fumez 6 tigari una dupa alta,se pune ca realizare pe ziua de azi?
poate ai sa razi,dar da! pentru mine se pune.dc?pentru ca e ceva mai mult decat sa ma trezesc de dimineata,sa imi pap cerealele cu lapte cald(pe care le ador) si sa plec la scoala unde sa ma plictisesc 6 ore pretioase din viata mea limitata si apoi sa vin acasa sa dorm rupta de somn..mai bine fac ceva rau decat ceva plictisitor! uite asa,din dorinta de diversitate.]
pupi :*
Ora de latina
Asa cum a aparut pe cateva bloguri ale colegelor buzestence din Craiova,am decis in dimineata zilei de 28.10.2009 cand defapt ar trebui sa fiu la scoala la o ora...(nush exact care ca nu am invatat oraru` inca) ca e necesar sa apara si pe bloggul nostru. Ce sa mai ...a fost o ora marfa,saraca dirigus!
CoCo sper sa ne mai tii minte numele si sa iti dai seama despre cine e vorba pentru ca o sa apara doar initialele persoanelor respective :)))
Dirigus latinibus la catedră. A.C. citește conștiinciosă. Clasa ascultă.
- Se pune Ablativul originii.
Blițul luminează clasa.
- De asta nu știți! În loc să ascultați trăncăniți despre nădragii celuilalt!
Blițul luminează din nou. În fața mea, G.B și A.B. joacă Macao pe bani. G.B. are 4,2,X,X,X. Niște ași tocmai se servesc.
- Predicatele după consulus!
D.C. vrea pizza. Norocul ei că nu mă tentă. Împart. Ce persoană bună sunt.
- Exercițiul patru. Spune L.G.
Ultima bancă de la ușă face poze. Ultima bancă de la mijloc manâncă, citește și scrie. Dirigus latinibus aberează ceva despre biserică. R.C. comentează:
- Eu fac rugăciunea în fiecare seară.
A.B. întreabă:
- Când treci pe lângă biserică zici Dumnezeu să-l odihnească?
Dirigus latinibus poruncește:
- R.G., răspunde.
- Păi doamna, nu sunt sigură.
- Ce, A.C. fu sigură? Nu văzuși câte greșeli avu?
A.C. intrigată:
- Mulțumesc doamna!
Lumea râde. Eu privesc dubios. R.C. și A.P. vorbesc despre lumea abstractă. Lumea corectează tema copiată de pe te-miri-unde. Ar putea scrie orice, noi tot am copia.
Primele patru bănci de la fereastră sunt libere. Dirigă îmbolnăvește lumea.
- Amintiți-vă funcțiile sintactice!
Eu nu îmi amintesc nimic. După expresia colegelor, nici restul clasei.
A.P. își face unghiile.
- Pentru ora următoare temă de la pagina 39, exercițiile 2,3. Notați-vă!
D.C. întreabă:
- Ce îi spun eu lui mami ca să nu mă duc la meditație?
- Că ai lucrare.
A.B. se întoarce:
- Ce lucrare?
Dirigus citește ceva. Cred că invoacă spiritele, numai după cum sună. Ultima bancă, adică S.V. și C.P. află că aparatul poate și fără bliț. Eh, speranța moare ultima.
- Pagina 49, exercițiile 1,2.
Ce tupeu! Și mai multe teme. Nu o să am timp să le copiez pe toate în ora de sport.
- Începeți să lucrați! R.C., caloriferul ăla stă și fără se îl sprijini tu! Ce,nu știi să rezolvi textele?
- Sincer?
S.V. mă sperie. Face poze cavității sale bucale.
- Cu Andr.B. ce e?
- E în imposibilitatea de a ajunge la școală!
Ceva scârțâie. S.V. face ceva dubios cu clama. Ciudat, este cam ascuțită. Împăratul C.T. se zgârmă în ureche. D.C. se pieptănă.
C.P. se crede paparazzi. Blițul este în acțiune. Regele clasei(fostul nostru singur baiat), L.T. își aranjează gluga. R.C. se milogește de dirigă. Până la urmă, latinibus îi zice:
- Hai, pleacă odată!
Shneetzy(ai poreclă, fi mulțumită) se joacă cu o sticlă. D.C. se simte nefericită.
- De ce lipește A.G.?
- E răcită doamna. Nu poate să respire.
- Umblă cu aparatul după ea?
- Depinde.
Blițul s-a dus. Aparatul s-a intors la proprietară. Mare greșală!
- Ce moacă are S.V. în poze!
- Unde este S.Ș?
- E ziua ei doamna!
- Nu mai avu bomboane și pentru dumneavoastră.
- Mă, tradusăși ceva?
Dirigus este ofticatus pe R.C.
- Da doamna, titlul.
D.C. își face poze. Săriți!
- Chiar trebuie să vorbiți atâta?
- Nu există femei tăcute.
- Să stați și să râdeți, să vă țineți de absențe și după să vreți medii mari.
- Doamna, eu nu mai am absențe. Am venit ultimele șapte dăți.
- Ce-mi place părul meu!
D.C. aberează. Eu scriu. Lumea vorbește.
- La ce mod este verbul?
- La prezent.
- Ce frumos zâmbesc, ce culoare frumoasă are părul meu!
D.C. zice asta de cinci minute.
- Și pentru tine, A.B. este totul o mare necunoscută? Ce stai așa, aștepți fotograful?
D.C. din spate:
- Vai doamna, pe mine mă așteaptă!
Liniște profundă. Lumea scrie. D.C. face poze.
- L.T., tu ce faci acolo?
Toate țipăm. Explicăm ce face L.T. El e mai reticent in a vorbi. Dirigus țipă și ea:
- Ce coțofene!
Descoperă brusc că A.B. și G.B. nu au manual.
- Vă scad un punct!
G.B.:
- Păi doamna, o să am media cinci așa.
Se sună tocmai acum. Lumea fuge. Nici nu se îmbracă bine că o zbughește pe ușă. A.B. și G.B. se duc să dreagă situația:
- Doamnă, pe deasupra că facem tot posibilul să venim zilnic la școală!
Dirigus iese, noi plecăm, iar asta a fost o povestire adevărată, dintr-o școală adevărată, la o oră adevărată. Amuzant și foarte adevărat.
PS: Colegele vor înțelege ale cui sunt inițialele. Ca sfat personal, prenumele este înaintea numelui.
De A.S.------------>mi`am permis sa iti postez o copie a originalului,sper ca nu te deranjeaza.
(te fac vedeta,merit macar un Barni )
CoCo sper sa ne mai tii minte numele si sa iti dai seama despre cine e vorba pentru ca o sa apara doar initialele persoanelor respective :)))
Dirigus latinibus la catedră. A.C. citește conștiinciosă. Clasa ascultă.
- Se pune Ablativul originii.
Blițul luminează clasa.
- De asta nu știți! În loc să ascultați trăncăniți despre nădragii celuilalt!
Blițul luminează din nou. În fața mea, G.B și A.B. joacă Macao pe bani. G.B. are 4,2,X,X,X. Niște ași tocmai se servesc.
- Predicatele după consulus!
D.C. vrea pizza. Norocul ei că nu mă tentă. Împart. Ce persoană bună sunt.
- Exercițiul patru. Spune L.G.
Ultima bancă de la ușă face poze. Ultima bancă de la mijloc manâncă, citește și scrie. Dirigus latinibus aberează ceva despre biserică. R.C. comentează:
- Eu fac rugăciunea în fiecare seară.
A.B. întreabă:
- Când treci pe lângă biserică zici Dumnezeu să-l odihnească?
Dirigus latinibus poruncește:
- R.G., răspunde.
- Păi doamna, nu sunt sigură.
- Ce, A.C. fu sigură? Nu văzuși câte greșeli avu?
A.C. intrigată:
- Mulțumesc doamna!
Lumea râde. Eu privesc dubios. R.C. și A.P. vorbesc despre lumea abstractă. Lumea corectează tema copiată de pe te-miri-unde. Ar putea scrie orice, noi tot am copia.
Primele patru bănci de la fereastră sunt libere. Dirigă îmbolnăvește lumea.
- Amintiți-vă funcțiile sintactice!
Eu nu îmi amintesc nimic. După expresia colegelor, nici restul clasei.
A.P. își face unghiile.
- Pentru ora următoare temă de la pagina 39, exercițiile 2,3. Notați-vă!
D.C. întreabă:
- Ce îi spun eu lui mami ca să nu mă duc la meditație?
- Că ai lucrare.
A.B. se întoarce:
- Ce lucrare?
Dirigus citește ceva. Cred că invoacă spiritele, numai după cum sună. Ultima bancă, adică S.V. și C.P. află că aparatul poate și fără bliț. Eh, speranța moare ultima.
- Pagina 49, exercițiile 1,2.
Ce tupeu! Și mai multe teme. Nu o să am timp să le copiez pe toate în ora de sport.
- Începeți să lucrați! R.C., caloriferul ăla stă și fără se îl sprijini tu! Ce,nu știi să rezolvi textele?
- Sincer?
S.V. mă sperie. Face poze cavității sale bucale.
- Cu Andr.B. ce e?
- E în imposibilitatea de a ajunge la școală!
Ceva scârțâie. S.V. face ceva dubios cu clama. Ciudat, este cam ascuțită. Împăratul C.T. se zgârmă în ureche. D.C. se pieptănă.
C.P. se crede paparazzi. Blițul este în acțiune. Regele clasei(fostul nostru singur baiat), L.T. își aranjează gluga. R.C. se milogește de dirigă. Până la urmă, latinibus îi zice:
- Hai, pleacă odată!
Shneetzy(ai poreclă, fi mulțumită) se joacă cu o sticlă. D.C. se simte nefericită.
- De ce lipește A.G.?
- E răcită doamna. Nu poate să respire.
- Umblă cu aparatul după ea?
- Depinde.
Blițul s-a dus. Aparatul s-a intors la proprietară. Mare greșală!
- Ce moacă are S.V. în poze!
- Unde este S.Ș?
- E ziua ei doamna!
- Nu mai avu bomboane și pentru dumneavoastră.
- Mă, tradusăși ceva?
Dirigus este ofticatus pe R.C.
- Da doamna, titlul.
D.C. își face poze. Săriți!
- Chiar trebuie să vorbiți atâta?
- Nu există femei tăcute.
- Să stați și să râdeți, să vă țineți de absențe și după să vreți medii mari.
- Doamna, eu nu mai am absențe. Am venit ultimele șapte dăți.
- Ce-mi place părul meu!
D.C. aberează. Eu scriu. Lumea vorbește.
- La ce mod este verbul?
- La prezent.
- Ce frumos zâmbesc, ce culoare frumoasă are părul meu!
D.C. zice asta de cinci minute.
- Și pentru tine, A.B. este totul o mare necunoscută? Ce stai așa, aștepți fotograful?
D.C. din spate:
- Vai doamna, pe mine mă așteaptă!
Liniște profundă. Lumea scrie. D.C. face poze.
- L.T., tu ce faci acolo?
Toate țipăm. Explicăm ce face L.T. El e mai reticent in a vorbi. Dirigus țipă și ea:
- Ce coțofene!
Descoperă brusc că A.B. și G.B. nu au manual.
- Vă scad un punct!
G.B.:
- Păi doamna, o să am media cinci așa.
Se sună tocmai acum. Lumea fuge. Nici nu se îmbracă bine că o zbughește pe ușă. A.B. și G.B. se duc să dreagă situația:
- Doamnă, pe deasupra că facem tot posibilul să venim zilnic la școală!
Dirigus iese, noi plecăm, iar asta a fost o povestire adevărată, dintr-o școală adevărată, la o oră adevărată. Amuzant și foarte adevărat.
PS: Colegele vor înțelege ale cui sunt inițialele. Ca sfat personal, prenumele este înaintea numelui.
De A.S.------------>mi`am permis sa iti postez o copie a originalului,sper ca nu te deranjeaza.
(te fac vedeta,merit macar un Barni )
duminică, 4 octombrie 2009
Sunetul pasilor...
Sunetul pasilor mei nu se mai aude pe coridoare, urma lor s-a sters de mult...sau inca persista pe undeva, pe acolo...n-o mai vede nimeni sau nu vrea sa o vada.
Cat de mult as mai vrea sa simt sub picioare cimentul rece de pe coridoarele acelea...
Ma MIRA...ma infioara...si apoi ma intriga in cat de putin timp am reusit sa dispar dintr-un decor si in cat timp (si mai putin) am sa dispar si din amintirile celorlalti, pentru ca Timpul va asterne o patura de praf peste tot ce am insemnat, si am sa fiu aruncata intr-un colt al mintii, uitata pe vecie.
Totul imi pare atat de rece aici, atat de strain, si ma apar afisand un zambet fals, un zambet trist, pe care nimeni nu se oboseste sa-l interpreteaze, doar ma vad mereu ca sunt fericita deci ca ma incadrez in acest decor.Oare?Lumea oricum a uitat sa-si mai puna intrebari suplimentare, fiecare isi vede de viata lui, sau nu...ca atunci cand nu mai ai nimic interesant de facut...exploatezi pe altii si patrunzi violent in viata altora, incercand sa le-o distrugi.Si pentru ce?Pentru o satisfactie diabolica, peste puterea mea de intelegere.
EVERYTHING'S GONNA BE JUST FINE!... (I've lied to myself)
BY COCO
Cat de mult as mai vrea sa simt sub picioare cimentul rece de pe coridoarele acelea...
Ma MIRA...ma infioara...si apoi ma intriga in cat de putin timp am reusit sa dispar dintr-un decor si in cat timp (si mai putin) am sa dispar si din amintirile celorlalti, pentru ca Timpul va asterne o patura de praf peste tot ce am insemnat, si am sa fiu aruncata intr-un colt al mintii, uitata pe vecie.
Totul imi pare atat de rece aici, atat de strain, si ma apar afisand un zambet fals, un zambet trist, pe care nimeni nu se oboseste sa-l interpreteaze, doar ma vad mereu ca sunt fericita deci ca ma incadrez in acest decor.Oare?Lumea oricum a uitat sa-si mai puna intrebari suplimentare, fiecare isi vede de viata lui, sau nu...ca atunci cand nu mai ai nimic interesant de facut...exploatezi pe altii si patrunzi violent in viata altora, incercand sa le-o distrugi.Si pentru ce?Pentru o satisfactie diabolica, peste puterea mea de intelegere.
EVERYTHING'S GONNA BE JUST FINE!... (I've lied to myself)
BY COCO
Abonați-vă la:
Postări (Atom)